Un material care imită structura ADN-ului ar putea să reducă dimensiunile tranzistorilor

Tehnologia de calcul actuală foloseşte cipurile pentru a produce şi analiza date, la baza acestora se află tranzistori, un dispozitiv electronic semiconductor care este folosit pentru comutarea semnalelor electrice. Experţii în informatică explică faptul că un număr de tranzistori în arhitectura unui cip echivalează cu o putere mai mare de calcul. O echipă de ingineri de la Universitatea Purdue, Statele Unite ale Americii, a creat un material a cărui structură asemănătoare cu a ADN-ului şi din care pot fi creaţi tranzistori care au o mărime de doi nanometri, notează Techxplore.

Cercetătorii explică faptul că acest material poate fi folosit pentru a produce tranzistori de dimensiuni reduse atunci când sunt plasaţi într-un nanotub de nitrură de bor. Aceste materiale le-au permis oamenilor de ştiinţă să reducă considerabil dimensiunile tranzistorilor de la 10-20 de nanometri la doar doi nanometri. Scopul cercetătorilor este acela de a putea construi tranzistori care să atingă dimensiuni comparabile cu cele ale atomilor şi din această cauză au fost nevoiţi să renunţe la siliciu.

• Test de cultură generală. Care este diferența dintre emoji și emoticoane?
• Jocul Pokemon Go a colectat în secret date de la utilizatori, dar cu ce scop?

„Acest material pe bază de telur este cu adevărat unic. Construieşte un tranzistor funcţional, cu potenţialul de a fi cel mai mic din lume”, explică Peide Ye, cercetător al Universităţii Purdue.

În anul 2018, o echipă de cercetători de la Universitatea Purdue a descoperit telurenul, un material bidimensional derivat din telur şi care permite curentului electric din dispozitivele în care este folosit să circule mai rapid.

„Această cercetare dezvăluie foarte multe detalii despre un material promiţător care ar putea fi folosit la realizarea calculelor mai rapid, cu un consum de energie foarte scăzut atunci când este folosit în aceste tranzistoare minuscule”, explică Joe Qiu, cercetător al Armatei SUA.

Studiul a fost publicat în Nature Electronics.

Citeşte şi:

Un nou pas spre computerul biologic: au fost creaţi „tranzistori” într-o bacterie!